In viziunea saraciei care va veni, fotbalul nostru se va resorbi financiar si poate va deveni, din regele monstruos, un sport precum celelalte. Un spectacol cu bani putini. Un fotbal al perioadei interbelice si proxim-postbelice, in care primau orgoliile. Nu banii. Prin anii '60, cand auzeam ca „s-a vandut" meciul, nu puteam intelege de ce. Ce satisfactie iti da o victorie furata, trucata?! Asa a fost educata generatia: sa aiba placerea de a juca si de a invinge. Sa guste travaliul, talentul, nu banul. Aici ar trebui sa ne aduca inevitabila criza economica. La purificare, la redescoperirea jocului ca joc, nu ca plusvaloare si profit. Si atunci lumea va fi mai dreapta. Nu e cinstit ca un campion olimpic de atletism sa castige pentru un titlu cat un fotbalist intr-o saptamana. O poti compara pe Nadia cu Mutu? Cu ce e mai prejos un rugbist, judoka, popicar, un handbalist ca sa fie platit cat in divizia „trei" din fotbal? Vizez deci amatorismul impus de o involutie financiara acuta. Un „comunism" al sporturilor. Si, ca sa nu fiu parat ca stangist, ca nu sunt deloc: uitati-va la SUA, unde „soccerul" este in banca lui. Nu e ca la baschet , hockey, baseball. Se poate deci! Alte stiri:
MTS la masa cu federatiile
Romania va organiza Campionatul European „under 19" din 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu